Mandela: Long Walk to Freedom (2013)

mandela-long-walk-to-freedom-2013-04Justin Chadwick isi construieste filmul pe insasi autobiografia lui Nelson Mandela, lucru care, cel putin pentru mine, a facut in asa fel incat am privit filmul si ca pe un documentar, nu doar ca pe o drama.

Ce pot sa zic, ma bucur ca n-au prins americanii scenariul asta, ca si-ar fi batut joc de el. L-ar fi transformat pe personaj intr-un erou nepamantean, cum fac ei cu toti ai lor. Nu, in filmul lui Justin Chadwick, Nelson Mandela e om. Mai mult decat un lider extraordinar si un luptator adevarat, omul este om. Si cum constructia bilogica, matematica, chimica, metafizica a omului cuprinde insusiri de toate felurile, pe care umanitatea le catalogheaza radical in defecte si calitati, da, omul nostru are si insusiri din prima categorie. Isi inseala nevasta, isi paraseste copiii, le are si el pe ale lui. Tocmai asta face lucrurile interesante si il face pe el om “mare”. Antiteza dintre lucrurile faine pe care le face si lucrurile mai putin faine e atat de dezechilibrata (evident, atarnand pana-n pamant talerul pe care am asezat cu grija lucrurile faine), incat nu poti spune “Wow, omul asta e perfect!”, ci trebuie sa spui “Wow, omul asta e perfect in ciuda chestiilor naspa”. Iar asta din urma e un “wow” mai mare si mai de apreciat.

Scenariul e de nota 10. William Nicholson mi-a placut dintotdeauna si stiam de la bun inceput ca scenariul o sa fie unul gandit. Nu gandit, ci bine gandit. Pentru cei care nu-l stiu, a scris scenarii prentru filme precum GladiatorulShadowlands sau Mizerabilii. Dialogurile, unul dintre detaliile mele preferate in materie de filme, sunt cum trebuie sa fie pentru un astfel de film. Nu au incarcatura lui Cloud Atlas, sa zicem, dar nici lipsite de continut nu-s. Gasesti substanta in dialoguri, descoperi personajle prin dialoguri, e perfect!

Regia. Tot nota 10. Nu ai crede in veci ca filmul e facut de un nene care are la activ 2, doar 2 si nu mai multe lung-metraje. Foarte fain si The First Grader (2010), pe care l-a filmat in Kenya, deci sa zicem ca pentru Mandela era putin obisnuit. Are niste cadre de toata frumusetea. Aproape ca-s tablouri. Surprinde Africa; atat cea dezvoltata, a politicienilor, cat si cea tribala.

Ce sa mai spun… Costumele cred (nu sunt specialist) ca sunt fidele vietii in Africa; coloana sonora – muzica africana…superba! Plina de incarcatura, mi-a placut mult spre foarte mult.

Personajele isi intra in rol. Toate si fara exceptie. Mi-a atras atentia Naomie Harris, pe care l-a inceput nu am prea simpatizat-o. Idris Elba e misto si el. Il ajuta si aspectul sa transmita ce trebuie sa transmita, are o figura multidimensionala, la figurat.

Pe IMDB are abia 7.1, insa sunt putini cei care au votat, deci note cred ca se va stabiliza la un 7.5, iar pe Rotten Tomatoes are abia 6.2. Eu ii dau aproape 8. Ba nu, chiar 8, cu mentiunea ca da, prin asa film se valorifica o poveste atat de frumoasa.

De urmarit, trailerul spune totul!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s